Această Sfântă Muceniță era de neam din Roma Veche și a trăit pe timpul împărăției lui Alexandru Sever. Tatăl ei a îndeplinit de trei ori dregătoria de guvernator și se bucura de multă cinste în senatul roman, neștiindu-se că era creștin. Fericita a crescut în casa părinților ei, cu frică de Dumnezeu și cu bucurie se împărtășea din tainele nepieritoare ale credinței.
Petrecându-și viața în curăție, dorea din tot sufletul să-I fie mireasă Lui Hristos, Căruia îi slujea ziua și noaptea.
Fericită că și părinții ei erau credincioși, Tatiana s-a învrednicit de cinstea de a fi diaconiță a Bisericii din Roma. Chiar dacă împăratul nu-i prigonea pe creștini, îi lăsa pe dregătorii mai mici să-i prigonească. Prinzând-o pe Tatiana și mărturisind că este creștină, a fost pusă la chinuri și munci cumplite. De parcă nu simțea nicio durere, Sfânta îndura totul cu putere de Sus și vestea poporului chemarea Lui Hristos.
Văzând că rămâne neclintită în credință, dregărorul a poruncit să i se taie capul și, împreună cu ea și capul tatălui ei.
Acum Sfântul ei cap se află în Catedrala Mitropoliei Olteniei din Craiova, adus în țară de evlaviosul domnitor Neagoe Basarab.
