Sângele voinicului este una din cele mai rare flori sălbatice ale Munților Carpați

Sângele voinicului (Nigritella rubra) este o plantă ce aparține familiei Orchidaceae. 

Este este una dintre cele 58 de specii de orhidee sălbatice din România, una din cele mai frumoase, dar una din cele mai rare flori sălbatice ale Munților Carpați. În jurul florii există o legendă deosebită ce vorbește despre vitejia unui tânăr care s-a luptat cu un balaur cu șapte capete.

Citiți și Lavanda de mare, flori ca de hȃrtie 

Această specie de orhidee se găsește pe pajiștile subalpine și alpine din Europa, fiind o raritate floristică a țării noastre. Florile sunt mici, roșii-purpuriu-negricioase, dispuse la capătul unei tulpini de 8 – 20 cm. Frunzele sunt înguste, de formă alungită.

Crește în condiții uscate până la ușor umede în poziții însorite deschise doar pe substratele calcaroase. Poate fi găsit în pajiști scurte și pajiști alpine cuprinse între 1.600-3.000 de metri deasupra nivelului mării.

Sângele voinicului este o inflorescență conică ce parte rubine strălucitoare în bătaia Soarelui. 

Mirosul lor seamănă cu cel al vaniliei, este extrem de puternic și se simte de la distanță.

Sângele voinicului înflorește in iulie-august, dar sunt zone unde poate să apară înflorit încă din mai-iunie.

Legenda spune că o picătură din sângele voinicului ce luptă cu balaurul-cu-șapte-capete a căzut pe o floare albă, iar floarea a devenit purpurie. Sângele voinicului este întâlnit pe pajiștile alpine, pe brânele abrupte și acoperite cu iarbă, ori printre stâncării însorite sau în fânețele înalte.

Sângele voinicului este o plantă monument al naturii și este ocrotită prin lege.