Avocat Dr. Iosif Friedmann – Nicolescu | Aspecte actuale în Administrația Publică și în Justiția din România

Statul de Drept din România epocii actuale trece printr-un amplu proces de cristalizare a principilor care trebuie să guverneze Administrația publică și Justiția.

Studiul de față își propune să surprindă aspecte ale perioadei actuale, de tranziție, de la statul de democrație populară către Statul de Drept modern.

Tranziția României în perioada 22 Decembrie 1989 – 1 Ianuarie 2007, de la democrația populară la România europeană, a necesitat o reformă structurală a administrației publice și a Justiției, primordial în schimbarea mentalității.

În perioada 30 Decembrie 1947, după alții după 6 Martie 1945 și până la 22 Decembrie 1989, administrația publică și Justiția, au consacrat principii egalitariste, adoptând principii convergente unei mentalități pronunțat etatiste.

Citiți și Exclusiv! Cum să depășești temerile de război | Sfatul unui psiholog

Subliniem că nu toate principiile și mentalitățile statului de democrație populară au fost negative. Astfel, aplicarea legii era subordonată principiului fermității și a primordialității interesului obștesc.

Aspectul negativ major din aceea perioadă, era determinat de ideologizarea accentuată a actului administrativ și al Justiției. Chiar dacă în societatea de democrație populară existau nemulțumiri față de administrația publică și față de Justiție, acestea nu erau îndreptate împotriva persoanelor care exercitau diferite atribuții, ci împotriva mentalităților sistemului.

Astăzi, se observă cu ușurință câteva componente determinante ale administrației publice și ale Justiției, care sunt carențe ale sistemului instaurat după 22 Decembrie 1989 și care încearcă să creeze o nouă mentalitate, aceea a interesului personal și al interesului de grup.

Se impun câteva mențiuni privind contextul în care facem analiza administrației publice și a Justiției.

Numărul mare de acte normative adoptate de Parlament, Guvern și alte entități ale administrației publice, acte care nu au la bază studii de fezabilitate și care nu sunt corelate, conduc către o birocratizare excesivă a administrației publice, cu un impact negativ asupra cetățeanului.

Justiția – la acest moment – este confruntată cu aplicarea ”noilor coduri”, practic o schimbare masivă a legislației și a concepțiilor tradiționale asupra legilor.

Noua legislație, reprezintă deopotrivă ”un experiment” și totodată un ”test” pentru România, implicit pentru Administrația publică și pentru cetățean.

Birocratizarea excesivă a Administrației publicea conduce la cheltuieli excesive și la percepția ceățeanului, benficiar al serviciilor publice, că este ”sclavul” administrației publice.

Cheltuirea banului public prin externalizarea unor servicii, conduce către o risipire a surselor financiare bugetare.

Consolidarea Statului de Drept, care a cunoscut în ultimile două decenii o uimitoare promovare, este una dintre direcțiile în care se acționează prin Administrația publică și prin Justiție, principiile Statului de Drept fiind afirmate de către cele două componente ale guvernanței.

Administrația Publică din România

Administrația publică în perioada actuală trece prin prefaceri de ordin structural, însă este tributară unor mentalități străine Statului de Drept.

Asistăm la o birocratizare excesivă a actului administrativ.

Un alt aspect care trebuie să fie semnalat este cel al politizării structurilor administrației publice, după un ”algoritm” care conduce la decredibilizarea administrației publice.

Administrația publică nu este în acest moment în slujba comunității și a cetățeanului, fiind de multe ori potrivnică acestuia.

Semnalele din mass-media sunt elocvente, prezentându-se situații limită, pe care funcționarul-birocrat nu le rezolvă. Cetățeanul, care este deopotrivă și contribuabil se simte ”trădat”, fiindcă sistemul administrației publice îi este potrivnic.

Justiția din România

Justiția trece prin multe prefaceri, dar nu este o justiție ”eficientă” sub nici un aspect, dacă privim aceasta din perspectiva soluționării problemelor fundamentale puse în fața Justiției într-un Stat de Drept.

Cu toate că unul dintre scopurile declarate ale adoptării ”noilor coduri” a fost scurtarea timpului de soluționare al cauzelor, s-a ajuns printr-un efect al hiperlegiferării la ”termene administrative” și la mecanisme de “regularizare” ale procedurilor, care au condus la noi prelungiri, care nu justifică pierderea de timp a cetățeanului.

Asistăm la o lipsă de coerență legislativă, care pe fondul adoptării unui număr impresionant de acte normative, într-o perpetuă schimbare, s-a ajuns la o aplicare neaunitară a legilor, materializată printr-o diversitate de ”practici judiciare” într-un Stat de Drept unitar.

Mass-media și opinia publică

La o analiză atentă a aspectelor din Administrația publică și a Justiției din România, semnalate de mass-media este corupția la toate nivelele instituțiilor care aparțin sistemic celor două domenii analizate.

Percepția cetățeanului, beneficiar al acestor servicii publice, este una negativă. Acesta constată că serviciile publice plătite de el, nu răspund cerințelor sale.

De curând, Ministerul Finanțelor Publice prin A.N.A.F. a creat un clip publicitar, difuzat de mai multe posturi de televiziune națională, care acreditează ideea că România merge înainte ca efect al plății taxelor către Stat, ceea ce crează o mentalitate greșită și care este contrară ideii de producție.

Încrederea cetățeanului în Statul de Drept

Se impune schimbarea mentalitățiilor din Administrația publică și din Justiție, care trebuie să fie urmată de o schimbare de percepție a cetățenilor Statului de Drept, asupra serviciilor publice a celor două componente ale Statului de Drept, anume Administrația Publică șu Justiția.

Un alt impact negativ asupra cetățeanului, este determinat de ”dezbaterile” sterile și fără finalitate în mass-media de către aceeași “corifei ai opiniilor în societate” și care conduc la un fenomen de ”intoxicare mediatică”, ceea ce accentuează percepția cetățeanului către o anumită direcție.

Consecințele impactului negativ perceput de cetățean, se materializeză prin lipsa de reacție a cetățeanului la cele mai importante idealuri ale Statului de Drept, anume la participarea sa în calitate de alegător la alegerile pentru diferite demnități – parlamentare, locale, prezidențiale, referendum – acesta fiind neîncrezător în instituțiile fundamentale ale democrației.

Scris de Iosif  FRIEDMANN – NICOLESCU | Avocat | Cercetător științific | Doctor în științe juridice

Articol publicat pe friedmann-nicolescu.ro