Zmeura roşie (Rubus idaeus) este o plantă întâlnită în zonele temperate ale Europei şi Asiei care creşte în mod spontan, în păduri, zone defrişate, pe lângă garduri, etc.
Cei interesaţi de cultivarea zmeurei pot alege dintre mai multe specii, fiecare având mai multe varietăţi.
De exemplu, zmeura neagră americană (Rubus occidentalis) este foarte apreciată în bucătărie, având un gust deosebit. Zmeura aurie şi cea purpurie sunt alte câteva variante ce se găsesc pe piaţă.
Zmeura – Plantarea
Plantarea se face primăvara (sfârşitul lui martie sau începutul lui aprilie) sau toamna. Pentru a favoriza hidratarea plantei fară a îneca rădăcinile, săpaţi un şanţ în care aşezaţi zmeura la o adâncime de 5-8 cm, cu distanţa între rădăcini de cca 30 cm.
Locul ales trebuie să fie bine luminat, iar solul trebuie îmbogăţit cu compost. Inainte de plantare, hidrataţi rădacinile ţinându-le într-o găleată cu apa (fără clor) timp de o ora.
După plantare, tăiaţi tulpina cât mai aproape de sol pentru a învigora creşterea.
Sfat: Deoarece s-ar putea să aveţi musafiri nepoftiţi, reţineţi că puteţi îndepărta iepurii cărora tulpinile de zmeur li se par delicioase, presărand pe sol praf de ardei iute.
Dacă plantarea se face la începutul primăverii, prin mai, tulpinile vor începe să crească. Unele soiuri vor avea fructe în prima toamnă.
Iarna, la sfârşitul lui februarie, se taie cât mai aproape de sol, toate tulpinile ce au avut fructe în primul an. Cele care sunt lăsate să fructifice la începutul verii următoare, se taie la înălţime de 1m.
Solul poate să nu fie fertilizat în primul an, dar în cel de al doilea feritilizaţi o dată primavara (în aprilie) şi o data la începutul verii.
Pentru susţinere, zmeura se poate lega, lejer, de sârme întinse între stâlpi.
In iunie, pot apărea atacuri ale acarienilor. Frunzele vor începe să aibă pete albicioase şi să cadă, iar pe partea inferioară se vor observa pânze.
Se fac tratamente cu acaricide.
Căutaţi să folosiţi produse cât mai naturale având mare grijă la cerinţele de pe etichetă.
Buburuzele şi insectele din Ordinul Neuroptera sunt dăunători naturali ai acestor acarieni, iar prezenţa lor poate salva plantele. Se comercializează şi se pot folosi cu succes în cazul atacurilor moderate.
Frunzele şi tulpinile atacate trebuie îndepărtate. Acestea nu se vor folosi la producerea compostului.
Beneficiile plantei
Zmeura este o adevărată colecţie de minerale: mangan, magneziu, calciu, zinc, potasiu, fosfor, toate în forme uşor asimilabile, plus vitaminele A, B1, B2, D si P, dar mai ales vitamina C, prezentă în cantităţi impresionante.
Datorită acestor elemente, zmeura este folosită în tratarea multor afecţiuni precum: afecţiuni pulmonare, degenerescenţă maculară, imunitate scăzută, cancere, constipaţie, candidoze, arsuri gastrice, diabet, alergii, obezitate, cistite, ciclu neregulat şi cu dureri şi reumatism.
Frunzele plantei, împreună cu fructele, pot fi folosite la obţinerea unui ceai delicios. Nu are rost să mai vorbim despre cât de gustoase sunt gemurile, dulceţurile şi prăjiturile din zmerură.
Pentru iubitorii de natură, prezenţa zmeurei în grădină asigură şi aparţia unor musafiri simpatici precum veveriţe, căprioare şi o mulţime de păsări.
