Unirea a devenit simbolul național dobândit cu sacrificiul eroilor români. În urmă cu 163 de ani se făcea primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român. Ne-au cotropit străinii și au încercat să ne dezbine, dar demnitatea istorică a bunicilor noștri i-a făcut martirii unei reîntregiri dobândită cu jertfă! Să nu uităm responsabilitatea patriotică cu care am fost înzestrați!
,,Striga Roată: Vrem cu țara! Noi îl vrem pe Cuza domn!”
Dincolo de istoria românilor, stau mărturie peste veacuri, faptele! Alexandru Ioan Cuza, întregitorul, făurea Unirea Principatelor Moldovei şi Valahiei, care a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea şi reprezintă unificarea vechilor provincii româneşti.
Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza şi de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Muntenia. Totuşi, unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală şi economică între cele două ţări.
Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova şi Muntenia, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii.
Votul popular favorabil unirii în ambele ţări, rezultat în urma unor Adunări ad-hoc în 1857 a dus la Convenţia de la Paris din 1858, o înţelegere între Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două ţări, cu guverne diferite şi cu unele instituţii comune.
La începutul anului următor, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei şi Valahiei, aducându-le într-o uniune personală. În 1861, cu ajutorul unioniştilor din cele două ţări, Cuza a unificat Parlamentul şi Guvernul, realizând unirea politică.
După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituţia adoptată în acel an a denumit noul stat România.
La 24 ianuarie 1859 s-a unit un neam, s-a întărit o credință, s-a făcut dreptate! La 163 de ani ai României încercată în epocă de vremuri tulburi, să nu ne piară curajul și demnitatea patriotismului. Să-i păstrăm cu sfințenie în suflet pe Mihai Viteazul, pe Cuza și pe Ferdinand I, marii întregitori, căci jerfa bunicilor noștri a fost ca noi, astăzi, să fim români!
