Despre evoluția soluțiilor tehnice de izolații, hidroizolații și termoizolații am ales să stau de vorbă cu un specialist din acest domeniu, care a găsit alternativa produselor clasice.

Inginer chimist, în vârstă de 57 de ani, domnul Țilimpea Cristian Sorin ne explică în detaliu și pe înțelesul tuturor, secretul acestor noi metode.

Cum a început povestea dumneavoastră?

Povestea mea a început pe o scară de bloc. M-am întâlnit într-o zi, prin anii ‘94, cu patronul unei firme de materiale de construcții care m-a întrebat dacă știu să fac aracet.

Acesta m-a invitat la firma sa (în anii ‘94 nu erau foarte multe firme private). Până la acel moment m-am ocupat cu cercetare. La bază sunt petrochimist, absolvent al Institutului de Petrol și Gaze din Ploiești.

Primul produs făcut de mine a fost aracetul. În acei ani, orice aveai de bună calitate se vindea. Așa a început totul în domeniul materialelor de construcții.

Relația mea cu chimia este din clasa a VII – a. Mă consider unul dintre oamenii fericiți care au făcut în viață ce au vrut.

După aceea ce a urmat?

Cu mici pauze, m-am ocupat de producția de materiale de construcții: vopsele, lavabile și mortare.

Partea de nanotehnologie am început-o în urmă cu 8 ani.

CITIȚI ȘI ARHITECTUL ANDRA GEORGESCU: “NU ESTE NIMIC MAI MINUNAT DECÂT SĂ FACI DIN PASIUNE O MESERIE” | INTERVIU

În ce măsură folosiți nanotehnologia și cum a revoluționat aceasta, tot ceea ce a urmat?

Folosesc nanotehnologia în toate produsele pe care le fac. Fiind produse de nișă, comenzile sunt destul de mici. Folosim pentru producție, utilaje pilot.

Cercetarea este folosită în 3 domenii:

1. Una este folosită în industria petrolieră, unde am produs și certificat o vopsea termoizolantă, “SAFE-TOUCH”.

2. Partea de termoizolare clădiri unde avem de asemena un mortar termoizolant, o tencuială decorativă termoizolantă unică în țară și o vopsea termoreflexivă care ajută la reducerea căldurii clădirilor pe timp de vară.

Avem în cercetare un sistem de termoizolare pentru blocurile cu acoperiș în terasă.

Aceste sisteme de izolații atât pentru clădiri cât și pentru acoperiș sunt o alternativă pentru izolațiile tradiționale cu polistiren și vată minerală, având marele avantaj că elimină total punțile termice, care provoacă mucegai și alte neplăceri.

3. Pentru ușurarea manipulării materialelor pe șantiere, încercăm să facem niște produse care să fie livrate sub formă de pulbere, nu sub formă de produse lichide.

Prin acest procedeu se ușurează găleata cu aproximativ 40%, în consecință, cheltuielile de transport fiind mai reduse.

Ne-ați introdus în lumea a 3 produse. Haideți să vorbim despre termo și hidroizolație

Produsele de termoizolație au fost dezvoltate așa cum am spus și mai devreme, pentru a se evita după aplicarea lor, apariția punților termice. Pe lângă acestea, acest tip de termosistem nu arde și oferă o protecție la incendiu pentru construcțiile din lemn.

La sistemul de termoizolare a acoperișurilor de tip terasă, s-a pus problema hidroizolării, care în acest caz este obligatorie.

Pentru aceasta s-au dezvoltat 2 tipuri de membrane foarte elastice care aplicate peste mortarul termoizolant, împiedică trecerea apei.

Una dintre membrane asigură o rezistență bună la trafic ușor, dar nu pentru terasă intens circulabilă.

Tot la acest termosistem, pentru a asigura un confort termic sporit, peste membrana hidroizolantă am aplicat un strat termoreflexiv, care pe timp de vară reduce temperatura la nivelul acoperișului cu 20 – 30 de grade.

Din punctul dumneavoastră de vedere, oamenii înțeleg, îmbrățișează aceste sisteme?

În urmă cu câțiva ani, v-aș fi spus că nu.

Este greu de crezut cum un strat de 1 mm poate să reducă temperatura cu 20 de grade, când lumea era învățată  să-și izoleze casa cu polistiren de 5 cm.

Ce vreau să subliniez este că vopseaua termoreflexivă care se aplică atât pe pereți cât și pe acoperiș de tip terasă, acționează pe timp de vară ca o oglindă.

Doar simpla aplicare a acestui strat reduce consumul de energie electrică a aparatului de aer condiționat.

În occident s-au creat programe pilot, în special în zonele limitrofe Mării Mediterane, unde temperaturile sunt ridicate, dar mai nou aceste programe s-au extins inclusiv în țări precum Germania și Olanda, unde temperaturile au început să fie ridicate pe timpul verii.

Aceste termosisteme pot fi folosite și în alte industrii?

Așa cum am spus mai devreme, se poate aplica o vopsea termoizolantă în industria energetică, unde sunt recipiente cu temperaturi înalte, dar nu pe toate tipurile de instalații.

Există reglementări care pentru efectuarea reviziilor, necesită îndepărtarea stratului izolant, lucru imposibil în acest caz.

Există posibilitatea ca în instalațiile industriale, unde sunt temperaturi înalte, să se folosească un torcret termoizolant care să reducă temperatura la peretele cuptorului cu circa 200 – 300 de grade.

Deocamdată acest produs este în fază de teste, primele rezultate urmând a fi publicate prin luna iunie.

Pentru diseminarea acestor soluții vă sunt alături și specialiști de profil din domeniul construcțiilor?

Așa cum spuneam mai sus, lumea a început să capete încredere în aceste produse, cam de un an de zile.

Printr-un complex fericit de împrejurări, în urmă cu un an, am cunoscut la Ploiești, o tânără arhitectă, pe Andra Georgescu, care m-a îndrumat în dezvoltarea produselor mele, altfel încât ele să corespundă cerințelor tehnice și în conformitate cu legile în vigoare.

Pot spune că a fost un schimb de experiență benefic, începând chiar să apară comenzi.

Acum puneți la cale proiecte comune?

Da, lucrăm împreună la găsirea unor soluții pentru izolarea termică a clădirilor istorice, care, datorită arhitecturii specifice, sunt imposibil de izolat cu sistemele tradițioanale – polistiren sau vată minerală.

În încheiere, cum vedeți următorii ani?

Deja au apărut pe piață încă două firme care produc același tip de materiale, și, ușor, ușor lumea se va convinge că aceste produse sunt o alternativă la sistemele tradiționale.

Vă mulțumesc pentru aceste informații prețioase și vă doresc multă putere de muncă!

Vă mulțumesc și eu!

Articol publicat în revista CasoTeca.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.