Educatia trebuie sa se faca la timp. Acest lucru este evidentiat si de principiile pedagogice contemporane. De aceea ne ingrijim de la o varsta tanara sa formam copilul, adica sa-l indrumam.

Sfantul Ioan Gura de Aur spune: „Daca de la inceput si de la o varsta mica punem in acesta principii bune, nu sunt necesare dupa aceea multe eforturi, pentru ca obisnuinta va fi in viitor lege pentru copii”.

Mai mult foloseste imaginea pescarului de margaritare. „Spun ca margaritarele cand le scot din apa sunt ca picaturile de apa.

Asadar, daca este priceput, pescarul de margaritare le ia, le pune in palma lui si dupa ce le misca si le intoarce corespunzator, le face perfect rotunde.

Cand insa se intaresc nu poate sa le dea alta forma”.

Astfel trebuie sa fie cu instruirea copiilor. Se cere sa fie la varsta tanara, cand copilul este maleabil.

Acelasi lucru il fac si pictorii. Cand culoarea este umeda pot sa picteze, in timp ce cand este uscata, atunci este ingreunata reprezentarea persoanei sau a lucrului.

Aceasta nu inseamna ca atunci cand a trecut varsta trebuie sa abdicam de la instruirea copiilor.

Niciodata nu este tarziu pentru munca aceasta. Nu este de folos descurajarea. „Niciodata nu este, scrie acelasi sfant parinte, nici devreme, nici tarziu ca sa se intereseze cineva de mantuirea sufletului sau; acesta mai ales care spune ca nu are timp pentru aceasta filosofica cercetare sau spune ca a trecut deja timpul, seamana cu cel care spune ca nu a venit inca timpul sau este foarte tarziu pentru fericirea lui. Prin urmare aceasta cercetare poate sa fie si din tinerete, si de la batranete.

Educația trebuie sa se faca cu discernamant si intelepciune.

Sa se faca incet-incet la inceput pe baza asimilarii.

„Nu invata (puii) noii nascuti zborul perfect intr-o singura zi, ci o data ii scoate afara numai atat cat este necesar sa-i scoata afara din cuib, alta data iarasi dupa ce s-au odihnit mai intai, ii invata sa zboare mai sus si astfel linistit si incet-incet ii conduce la inaltimea care trebuie” – Sfantul Ioan Gura de Aur.

Acest pasaj arata ca instruirea nu este simplu predarea anumitor adevaruri, nici stradania atasamentului copiilor fata de mediul familial, ci prin discernamant si intelepciune desprindere a copiilor de dependenta parinteasca. Parintele are indatorirea sa invete copiii sa abordeze societatea cu toate problemele si lucrurile ei ciudate.

Toata educatia trebuie sa se faca cu dragoste, cu mila si cu veselie.

Aici este vizibil si alt principiu al pedagogiei pe care il fixeaza pedagogii contemporani, adica principiul dragostei.

O asa mare lucrare trebuie sa infloreasca in mediul dragostei si al afectiunii, chiar daca este necesar sa verifice pe copilul lui.

„Cu mila parinteasca, cu vorba priceputa sa fie remediate greselile tinerilor”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.