Atestările documentare ale comunei sunt destul de târzii, presupunându-se că aşezarea Teişani ar fi luat fiinţă prin sec. al XIV-lea.
Tradiţia pomeneşte de un sat de tătari, care şi-ar fi sălăşluit tabăra mai jos, spre râul Teleajen şi trăiau din prăzi.
O altă sursă afirmă că satul „exista în epoca descălecării”, dovedită de un document din sec. al XVI-lea , subsumat într-o hotărnicie din sec. al XVIII-lea, din care rezultă că „dintr-un singur străbun se trag trei moşi mari: Ivan, Ilie şi Bratocea, care au stăpânit de la “descălecătoare” munţii Teleajenului şi toată Valea Teleajenului, până la Valea Stâlpului desupra Vălenilor de Munte.
Faptul că Teişanii apare în registrele Brasovului în anul 1529, certifică schimburile de mărfuri dintre localnici şi locuitorii de peste munţi.
Teişanii însă au intrat în istorie odată cu lupta dată aici de oastea lui Radu Şerban.
O menţiune documentară a Teişanilor apare şi în anul 1788 – în memoriile generalului Bauer, iar în 1815 în lucrarea „Istoria generală a Daciei” se menţionează două sate: Teişanii Megieşi şi Teişanii Străini.
