Astăzi, 9 noiembrie 2023, se împlinesc 120 de ani de la dezvelirea bustului lui Radu Stanian, cel de-al treilea monument de for public ridicat în urbea noastră. Spre deosebire de primele două (Statuia Libertății și Monumentul Vânătorilor), acesta înfățișa o personalitate locală binecunoscută ploieștenilor. „Om de chef și cu chef”, așa cum îl caracteriza un gazetar încă din timpul vieții, Radu Stanian s-a născut în Ploiești, la 7 ianuarie 1840, în familia lui Stănică Marin, fiul celebrului Marin Brutaru, unul dintre principalii apărători ai drepturilor și libertăților ploieștenilor în luptele duse în primele decenii ale secolului al XIX-lea cu puternica familie a boierilor Moruzești.
Inițial îmbrățișează cariera comerțului, pe care o va abandona destul de repede în favoarea avocaturii, carieră în care se va distinge datorită darului său oratoric, în special în cazul proceselor penale judecate la Curtea cu juri. Activează de tânâr în rândurile partidei liberale, pentru ca la 8 august 1870 să îl găsim printre liderii mișcării antidinastice, fapt pentru care va fi arestat, judecat și apoi achitat, asemenea celorlalți conspiratori. Deputat de Prahova în toate legislaturile din ultimul sfert al secolului al XIX-lea, a deținut timp de trei mandate și funcția de primar al Ploieștilor. Moare în casa sa de pe Bulevardul Independenței la 7 septembrie 1897, în timpul ultimului mandat de primar, fiind înmormântat la cimitirul Viișoara.
La scurtă vreme după dispariția sa, se constituia un Comitet de inițiativă compus din d-nii Dimitrie (Mitu) Ștefănescu, Nicolae Prușanu, G. Gh. Ionescu, Scarlat Parascheva, G. Dobrescu, pentru ridicarea unui monument, prin subscripție publică, în memoria defunctului. Astfel, în octombrie 1897, în paginile unui cotidian central era inserată știrea comandării a două busturi, unul dintre ele fiind cel „al fostului primar al Ploeștilor, Stanian”. Sculptorul desemnat inițial să realizeze acest bust a fost Athanasie Constantinescu. Alegerea nu era deloc întâmplătoare de vreme ce imediat după moartea lui Radu Stanian acesta fusese chemat de urgență de la București să realizeze mulajul în ipsos pe figura decedatului.
Doi ani mai târziu, în primăvara anului 1899, bustul realizat de Athanasie Constantinescu fusese terminat și aprobat de Comitetul de inițiativă. Nu cunoaștem evenimentele ulterioare care au dus la abandonarea proiectului lui Athanasie Constantinescu, cert este însă că în ianuarie 1900, tânărul sculptor Themistocle Vidali, reîntors la Ploiești după studiile urmate în străinătate, își etala talentul „cu executarea bustului și monumentului public al defunctului Radu Stanian”. Bustul, finalizat de Vidali în primăvara anului 1900, a fost turnat în bronz la Școala de arte și meserii din București în vara aceluiași an, artistul continuând lucrul la soclul din granit în atelierul său din Ploiești.
Principalele preocupări ale inițiatorilor rămâneau strângerea banilor necesari finalizării monumentului și alegerea locului potrivit pentru amplasare. Banii adunați prin subscripție publică s-au dovedit a fi insuficienți, astfel că cei din Comitetul de inițiativă s-au văzut nevoiți să apeleze și la autoritățile locale. În iunie 1902, Nicolae Prușanu înainta Primăriei o cerere pentru acordarea unei subvenții, Consiliul comunal aprobând suma de 1200 de lei, iar în ianuarie 1903, Prefectura Prahova solicita Ministerului de Interne aprobarea unui credit de 1000 de lei ca ajutor pentru ridicarea monumentului.
În ceea ce privește alegerea locului unde urma să fie amplasat monumentul, în urma consfătuirii membrilor Comitetului cu unii fruntașii liberali din oraș, în primăvara anului 1902 s-a hotărât ca acesta să fie așezat pe Bulevardul Independenței, la intersecția cu străzile Grădinari (azi Bobâlna) și Nouă (azi Anul 1907). La începutul lunii august 1902, același Nicolae Prușanu înainta Primăriei o solicitare în acest sens, iar Consiliul comunal a decis ca membrii săi să se întrunească pentru „a alege terenul unde urmează să se așeze bustul decedatului Radu Stanian”. Cu toate că până la finele anului 1902 Consiliul nu a mai discutat această problemă în ședințele sale, lucrările de fundație și de amplasare a monumentului au început la jumătatea lunii august, preconizându-se ca inaugurarea să aibă loc cel târziu la finele lunii octombrie.
Monumentul a fost finalizat și amplasat pe Bulevard, așadar, în vara-toamna anului 1902, fără a fi însă inaugurat oficial. El se compunea din două trepte de granit pe care era așezat soclul din granit de Suedia, inscripționat pe latura dinspre bulevard cu anii „1840-1897”. Deasupra se afla bustul lui Stanian turnat în bronz, iar dedesubtul bustului, turnată tot în bronz, stema județului. Pe cele patru laturi ale soclului au fost montate plăci din granit de culoare neagră cu următoarele inscripții: pe latura din față „Lui Radu Stanian fost Primar și Deputat”, pe latura dreaptă „Cetățenii ploeșteni și prahoveni”, pe latura stângă „Ridicat la anul 1902” și pe latura din spate „Onóre cetățeanului patriot”. Deasupra plăcii dinspre Bulevard erau prinse de soclu și două crengi de laur din bronz, care au dispărut, cel mai probabil, după al doilea război mondial. Costul monumentului s-a cifrat la „aproape 13 mii de lei”.
Inaugurarea oficială a fost fixată, în cele din urmă, pentru data de 9 noiembrie 1903. În dimineața acelei zile de duminică, în gara din Ploiești soseau D. A. Sturdza – prim-ministrul României, C. I. Stoicescu – ministrul Agriculturii, Industriei, Comerțului și Domeniilor, C. F. Robescu – primarul Capitalei. Aceștia au fost întâmpinați de G. Gh. Ionescu – primarul orașului, de membrii consiliilor comunal și județean, de alți deputați și senatori de Prahova. Pe lângă cei enumerați anterior au mai asistat la ceremonia inaugurării și P. S. Aurelian – președintele Senatului, Al. Mișu – prefectul de Prahova, precum și membrii marcanți ai partidului liberal din localitate. Invitații s-au îndreptat către monument, în apropierea căruia se ridicase un pavilion împodobit cu ghirlande de stejar și drapele tricolore. Elevii liceului și ai altor școli din localitate formau un cordon în fața monumentului, iar împrejurul acestuia erau așezate mai multe coroane.
Solemnitatea a început cu oficierea serviciului religios de către mai mai muți preoți din localitate, după care, în aplauzele asistenței, s-a dezvelit monumentul de pânza ce îl acoperea. Seria discursurilor a fost deschisă de deputatul Mitu Ștefănescu, în calitate de membru al Comitetului de inițiativă. Acesta a adus elogii memoriei dispărutului, afirmând că lui Stanian i se datorează supranumele dat Ploieștiului de „Cetatea liberalismului”, pentru ca la final să încredințeze monumentul administrației comunale. A urmat la cuvânt C. Rigu, ajutorul de primar, care, în numele Consiliului comunal, a luat bustul în primire, a rememorat calitățile lui Radu Stanian și la final a mulțumit Comitetului de inițiativă pentru că „n-a cruțat nici o muncă pentru ridicarea acestui monument”. Al treilea vorbitor, ministrul C. I. Stoicescu, a schițat viața defunctului și a subliniat rolul extrem de important pe care Radu Stanian l-a avut în cadrul partidului liberal, pentru ca în încheiere să ureze locuitorilor orașului ca imaginea lui Stanian „să fie ca o inspiratoare care să pue pe toți cetățenii de inimă pe calea cea bună”. Cel din urmă a vorbit primul ministru D. A. Sturdza care a elogiat pe bărbații de stat ce prin faptele lor „au binemeritat de la patrie”, spunând că Stanian este unul dintre aceștia, iar monumentul ce se inaugurează este „unul din monumentele noastre naționale care întăresc sentimentele”.
După inaugurare, unii dintre oaspeți au luat dejunul la Radu R. Stanian (fiul defunctului), iar alții la Theodor Teodorini (fostul ginere al lui R. Stanian), subiectul principal al ambelor întâlniri fiind neînțelegerile existente în rândurile liberalilor din localitate. După dejun, D. A. Sturdza a inspectat cazarma Reg. 7 Prahova, alături de generalul Sergiu Băicoianu – comandantul Corpului 3 Armată, unde a trecut în revistă trupele. De acolo, a fost însoțit până la gară de politicienii locali și împreună cu ceilalți oficiali prezenți la inaugurare s-au înapoiat în capitală.
Bustul lui Radu Stanian este singurul monument de for public, dintre primele trei ridicate la Ploiești, care și-a păstrat amplasamentul inițial și este înscris în Lista Monumentelor Istorice a județului Prahova (cod PH-III-m-B-16867).
muzeograf Adrian STAN
Sursă text și foto: Facebook – Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova
