În era digitală, unde politicienii și jurnaliștii jonglează zilnic cu idei, opinii și mesaje, a apăsa pe butonul de „Block” capătă o semnificație psihologică și morală profundă.
Iar atunci când „victima” este o persoană publică de calibru, un senator, publicist și chestor al Senatului, povestea devine un adevărat studiu de caz. Din punct de vedere psihologic, blocarea fără o notificare prealabilă dezvăluie un amestec interesant de trăsături.
Aceștia sunt oamenii care consideră că timpul lor este un lux absolut (Victor Ponta, Dan Andronic, etc.). Ei trăiesc cu impresia că orice mesaj care vine de la altcineva este o invazie în spațiul lor sacrosanct. Blocarea, în cazul lor, este o formă de a spune – „Eu sunt prea important pentru asta”.
Această superioritate închipuită ascunde adesea o teamă profundă de confruntare. Un alt tip este cel care blochează pentru că nu vrea să se expună unor perspective care l-ar putea scoate din zona de confort.
Ei refuză dezbaterea nu pentru că nu ar putea câștiga, ci pentru că preferă liniștea unei lumi auto-construite, în care doar ecourile propriilor opinii sunt binevenite. Aceștia sunt cei care văd comunicarea ca pe o relație cu sens unic, dinspre ei spre lume. În momentul în care altcineva încearcă să contribuie, se retrag rapid, ascunzându-se în spatele unui gest tehnic, blocarea.
Într-un final, acești indivizi nu sunt doar blocați emoțional, ci și incapabili de a înțelege că dialogul este însăși esența vieții publice. Blocarea pe WhatsApp este, de fapt, o formă simbolică de a-și ridica o baricadă între ei și societatea care, teoretic, îi plătește să fie deschiși.
Într-un contrast luminos, există oameni care, în ciuda opiniilor divergente, au înțeles valoarea dialogului. Aceștia sunt oamenii care au dat dovadă de respect față de colegi, parteneri și adversari. Sunt cei care, deși poate nu au fost de acord cu toate mesajele primite, au avut bunăvoința de a asculta și de a păstra canalele deschise.
Îi amintim aici pe cei care nu au blocat niciodată, Marcel Ciolacu, Ludovic Orban, Eugen Tomac, Traian Băsescu, Drulă Catalin, Sebastian Burduja, Victor Ciutacu, Marius Tucă, Adrian Ursu, Laurentiu Botin, H.D. Hartman și mulți alții. Aceștia sunt adevărații actori ai dialogului public. Faptul că au răspuns, măcar ocazional, arată maturitate și respect față de efortul de comunicare al celuilalt.
Aceștia sunt oamenii care înțeleg că mesajul nu trebuie să placă întotdeauna, dar poate provoca o idee, o reacție, o schimbare. A bloca pe cineva pe WhatsApp nu este doar un gest tehnic, este o declarație despre cum alegi să gestionezi relațiile și ideile. În cazul persoanelor publice, acest gest capătă o greutate suplimentară. Întrebarea nu este dacă blocarea este justificată, ci ce spune despre cei care aleg să o facă fără preaviz. Așa că, dragi blocați, nu vă descurajați.
Continuați să comunicați, să trimiteți mesaje relevante și să provocați gândirea celorlalți. Poate că unii vă blochează, dar alții vor asculta, vor reflecta și, cine știe, poate chiar vă vor răspunde. Iar celor care nu blochează, un sincer Chapeau! Sunteți dovada vie că respectul și deschiderea sunt încă posibile într-o lume plină de ziduri digitale.
Ninel PEIA senator al României și chestor al Senatului
