Floriile sau Duminica Floriilor marchează ultima duminică dinaintea Învierii Domnului.
Această sărbătoare reprezintă intrarea triumfală a Mântuitorului nostru Iisus Hristos în Ierusalim, unde a fost întâmpinat de o mulțime de credincioși care țineau în mâini crengi de finic.
Este una dintre cele mai importante sărbători din an, reprezentând singura dată când Mântuitorul a acceptat să fie aclamat ca împărat.
Conform profețiilor prezente în Vechiul Testament, Iisus își pregătește singur intrarea ca să fie recunoscut ca fiind Mesia, după cum însuși Legea spunea.
Credincioșii îl aclamau și strigau: ”Osana! Bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului.”
Ei simțeau că Dumnezeu s-a pogorât din Ceruri și a venit pe pământ pentru a-i mântui.
Toate aceste aspecte au fost menționate pentru prima oară în secolul al patrulea de către Sfântul Epifanie, căruia i-au fost atribuite două predici la această sărbătoare și de către pelerina apuseană Egeria, care o descrie în însemnările ei de călătorie.
În acea perioadă Duminica Floriilor era cunoscută ca Duminica aspiranților sau candidaților la botez.
Aceștia urmau să meargă cu mare solemnitate la episcop să îi ceară binecuvântarea și trebuiau să învețe Simbolul Credintei (Crezul).
De asemenea a mai fost cunoscută și sub numele de duminica grațierilor deoarece împărații ofereau grațieri ca un mod de a cinsti această sărbătoare importantă.
În zilele noastre, credincioșii obișnuiesc să meargă la biserică pentru a sfinți crengi de salcie care urmează să fie puse la uși,geamuri sau chiar la porți.
După Duminica Floriilor urmează ultima săptămâna a Postului Paștilor sau Săptămâna Patimilor.
Din seara de duminică, bisericile încep sa săvârșească slujbe numite denii în care se regăsesc toate momentele remarcabile din viața Mântuitorului nostru de la intrarea Acestuia în Ierusalim și până la Învierea Sa din morți.
