Joi, 8 mai 2025, a ieșit fum alb pe coșul instalat pe acoperișul Capelei Sixtine de la Vatican. După mai multe tururi de scrutin de la începerea conclavului, cei 133 de cardinali electori l-au ales pe succesorul Papei Francisc.
La Vatican a fost desemnat un nou suveran pontif, marcând un moment istoric pentru Biserica Catolică. Joi seara, fumul alb care s-a ridicat din coșul de deasupra Capelei Sixtine a semnalat lumii întregi că procesul de alegere a unui nou papă a fost finalizat cu succes. După o singură zi de conclav și trei runde de voturi fără rezultat, cardinalii au reușit să ajungă la un acord.
Semnalul mult așteptat a fost observat în jurul orei 18:10, ora locală a Romei (19:10, ora României), stârnind reacții de bucurie în rândul celor prezenți în Piața Sfântul Petru.
Potrivit tradiției, numele noului papă va fi anunțat de cardinalul Dominique Mamberti, în vârstă de 73 de ani, originar din Franța, dar născut în Maroc. Acesta are onoarea de a rosti fraza „Habemus papam!” („Avem un papă!”), întrucât deține cel mai înalt rang în Ordinul Diaconilor. În cazul în care chiar Mamberti ar fi fost ales papă, sarcina anunțului i-ar fi revenit cardinalului italian Mario Zenari, actual reprezentant diplomatic al Vaticanului în Siria.
Importanța acestui eveniment a atras o atenție mediatică uriașă. Aproximativ 6.000 de jurnaliști din 90 de țări au fost prezenți pentru a relata procesul alegerii noului papă. În același timp, în Piața Sfântul Petru s-au adunat circa 11.000 de persoane pentru a urmări desfășurarea votului și a asista la apariția fumului alb.
Alegerea noului pontif vine într-un moment de tranziție pentru Biserica Catolică, după decesul Papei Francisc luna trecută, la vârsta de 88 de ani. Moștenirea sa include un colegiu cardinalicesc variat, dar fragmentat din punct de vedere doctrinar. În timp ce unii cardinali sprijină reformele inițiate de Francisc și viziunea sa progresistă, alții își doresc revenirea la o linie conservatoare.
Cei 133 de cardinali au participat la reuniuni zilnice din 28 aprilie, cunoscute drept ședințe preconclav, pentru a discuta direcția în care ar trebui să se îndrepte Biserica în viitor. Unii, ca arhiepiscopul din Jakarta, Ignatius Suharyo Hardjoatmodjo, au avut puțin timp să se pună la curent, ajungând mai târziu la Roma.
