De la cramele celebre și patrimoniul cultural până la circuitele turistice comune, Republica Moldova are argumente pentru a deveni un partener important al României pe piața turismului regional. Traian Bădulescu, jurnalist și specialist în turism, revine asupra unei idei pe care o susține încă din 2007: transformarea apropierii culturale dintre cele două țări în experiențe turistice concrete.
Există destinații pe care le vizitezi o singură dată și altele la care revii, pentru că simți că povestea lor nu s-a încheiat. Republica Moldova face parte din cea de-a doua categorie. Apropierea de România, limba, tradițiile și oamenii creează o familiaritate aparte, însă dincolo de această legătură există o țară cu identitate proprie, cu obiective turistice valoroase și cu un potențial care merită descoperit.
Pentru jurnalistul de turism Traian Bădulescu, Republica Moldova înseamnă și o poveste profesională începută în urmă cu aproape două decenii. În articolele publicate în 2007 și 2008 despre Chișinău și tradiția vinului moldovenesc, acesta pleda deja pentru dezvoltarea schimburilor turistice dintre cele două țări și pentru construirea unui „pod de flori” care să apropie oamenii nu doar simbolic, ci și prin călătorii, experiențe și colaborări între agențiile de turism.
Revenirea în Republica Moldova, în perioada 15–18 octombrie 2026, în cadrul infotripului „Redescoperă Republica Moldova”, organizat de ANAT România împreună cu partenerii moldoveni, a oferit prilejul unei comparații între aspirațiile de atunci și oportunitățile de astăzi.
Concluzia este una clară: multe dintre ideile formulate în urmă cu aproape două decenii sunt în continuare actuale, dar a venit momentul ca ele să se transforme în produse turistice concrete.
De la Chișinău, cu sentimentul de familiaritate, la o destinație de descoperit
În 2007 și 2008, Traian Bădulescu publica două articole cu titluri sugestive: „La Chișinău, în țara vinului” și „Simțind românește pe străzile Chișinăului”. Textele surprindeau nu doar impresiile unei călătorii, ci și convingerea că turismul poate deveni o punte durabilă între România și Republica Moldova.
Ideea „podului de flori” turistic pornea de la o realitate simplă: apropierea culturală reprezintă un avantaj, dar trebuie susținută prin inițiative concrete. Vizitele reciproce, circuitele comune, parteneriatele dintre agenții și promovarea integrată pot transforma legăturile istorice într-o oportunitate economică.
Republica Moldova nu trebuie privită ca o simplă prelungire a ofertei turistice românești. Dimpotrivă, farmecul unei călătorii constă tocmai în descoperirea particularităților sale, de la gastronomie și tradiții vitivinicole până la patrimoniul istoric și diversitatea culturală a regiunilor.
Această combinație între familiaritate și noutate poate deveni unul dintre cele mai puternice argumente de promovare a destinației în România.
Drumul Vinului, un proiect care merită transformat în realitate
Vinul a fost unul dintre primele argumente turistice ale Republicii Moldova care i-au atras atenția lui Traian Bădulescu. În articolul „La Chișinău, în țara vinului”, publicat inițial în 2007, jurnalistul scria despre Festivalul Vinului și despre potențialul unor crame precum Cricova, Mileștii Mici și Purcari.
La finalul articolului, lansa o întrebare care rămâne actuală: când vom avea un Drum al Vinului comun pentru România și Republica Moldova?
Între timp, turismul vitivinicol a evoluat, iar cramele au devenit tot mai mult destinații în sine, oferind tururi ghidate, degustări, gastronomie, evenimente și experiențe dedicate vizitatorilor. Republica Moldova dispune de repere importante în acest domeniu, între care Cricova, Mileștii Mici și Castel Mimi.
România are, la rândul său, regiuni viticole cu un potențial remarcabil, de la Dealu Mare și Drăgășani până la Cotnari și zona Iașiului. Asocierea acestor destinații ar putea conduce la realizarea unor circuite care să combine vinurile, bucătăria locală, patrimoniul și ospitalitatea celor două țări.
Un asemenea produs turistic ar putea porni de la București, continua prin podgoriile românești și ajunge la Chișinău și la marile crame moldovenești. Un traseu în sens invers ar putea atrage turiștii care își încep vacanța în Republica Moldova și doresc să descopere ulterior România.
Beneficiile ar fi importante și pentru vizitatorii străini. În locul unei singure destinații, aceștia ar putea descoperi două spații vitivinicole apropiate cultural, dar cu tradiții, vinuri și experiențe distincte.
Provocarea este trecerea de la o idee generoasă la un produs comercializabil: itinerarii bine definite, tarife transparente, servicii de calitate, transport adecvat și parteneriate stabile între operatorii turistici.
Lecțiile din 2015: circuite comune și colaborare între profesioniști
Un alt moment important în evoluția acestei teme a fost interviul realizat de Traian Bădulescu cu Nicolae Platon, fost președinte al Agenției Naționale a Turismului din Republica Moldova, publicat în martie 2015 sub titlul „Nicolae Platon: Numărul de turiști din Moldova va înregistra o creștere mare către România”.
Discuția aborda barierele administrative, mobilitatea turiștilor și posibilitatea dezvoltării unor programe comune. Printre direcțiile avute în vedere se numărau Drumul Vinului, traseele dedicate patrimoniului medieval, Calea Mănăstirilor și turismul cultural.
Ideea de bază era că România și Republica Moldova ar putea deveni componentele unui circuit regional mai amplu, oferind vizitatorilor posibilitatea de a descoperi mai multe obiective și de a-și prelungi sejurul.
Astăzi, aceste propuneri trebuie privite din perspectiva unei piețe turistice mai competitive. Nu mai este suficientă apropierea culturală și nici nu sunt de ajuns întâlnirile profesionale. Sunt necesare produse bine construite, promovare digitală, distribuție comercială și o colaborare constantă între agenții, autorități și furnizorii locali de servicii.
Rezultatele ar trebui măsurate prin numărul de circuite lansate, contractele încheiate și turiștii care aleg efectiv aceste programe.
„Redescoperă Republica Moldova”: de la discuții la experiențe concrete
Infotripul desfășurat în perioada 15–18 octombrie 2026 a reunit reprezentanți ai conducerii ANAT România, turoperatori și jurnaliști de specialitate. Organizat de ANAT România, cu sprijinul și la invitația ANAT Moldova, în parteneriat cu Oficiul Național al Turismului și Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării din Republica Moldova, programul a urmărit dezvoltarea relațiilor profesionale și identificarea unor noi oportunități de colaborare.
Vizitele și întâlnirile de afaceri au permis evaluarea directă a ofertei turistice, de la hotelurile și infrastructura pentru evenimente din Chișinău până la crame, obiective istorice, gastronomie și tradiții regionale.
Cricova și Castel Mimi ilustrează forța turismului vitivinicol, în timp ce Orheiul Vechi și Mănăstirea Curchi oferă experiențe culturale și spirituale. Cetatea Soroca și Conacul Manuc Bey pot fi integrate în trasee dedicate patrimoniului istoric, iar Găgăuzia atrage atenția prin identitatea sa culturală și gastronomică distinctă.
Zona Cahul deschide perspective pentru turismul balnear și de sănătate, în timp ce Chișinăul dispune de o infrastructură relevantă pentru turismul de afaceri, conferințe și evenimente.
Diversitatea aceasta arată că Republica Moldova nu trebuie promovată exclusiv prin intermediul vinului, chiar dacă turismul vitivinicol reprezintă unul dintre cele mai puternice atuuri ale sale.
O experiență completă poate îmbina vizitele culturale, degustările, preparatele locale și cazarea în unități potrivite diferitelor categorii de turiști. În plus, circuitele care includ mai multe regiuni pot contribui la dezvoltarea comunităților locale și la distribuirea beneficiilor economice dincolo de capitală.
O destinație cu identitate proprie și perspective internaționale
Unul dintre obiectivele importante pentru următorii ani este extinderea promovării Republicii Moldova pe piața românească. Destinația nu ar trebui să fie cunoscută doar de turiștii din București sau din estul țării. Publicul din Transilvania, Banat, Oltenia și Dobrogea poate fi atras, la rândul său, de circuite culturale, gastronomice și vitivinicole bine organizate.
În același timp, colaborarea dintre cele două țări poate avea o miză internațională. Pentru turiștii din America de Nord, Asia sau alte piețe îndepărtate, un circuit care reunește România și Republica Moldova poate oferi o experiență regională mai bogată.
Conectivitatea, inclusiv posibilitatea unor itinerarii cu sosire într-o țară și plecare din cealaltă, poate contribui la atractivitatea acestor programe. Succesul depinde însă de existența unor legături de transport convenabile, de tarife competitive și de capacitatea agențiilor de a construi pachete coerente.
În acest context, infotripurile și întâlnirile dintre profesioniști reprezintă doar primul pas. Urmează încheierea parteneriatelor comerciale, lansarea ofertelor și promovarea lor constantă pe piețele-țintă.
Un „pod de flori” care să funcționeze și în turism
Pentru Traian Bădulescu, revenirea în Republica Moldova a reconfirmat o convingere susținută încă de la începuturile activității sale jurnalistice: turismul poate contribui la apropierea dintre cele două țări într-un mod concret și durabil.
Drumul Vinului ar putea deveni un produs turistic comun, traseele istorice ar putea reuni cetăți, conace și mănăstiri de pe ambele maluri ale Prutului, iar circuitele rurale și gastronomice ar putea aduce în atenția publicului comunități și tradiții mai puțin cunoscute.
Pentru ca aceste proiecte să prindă contur, este nevoie de continuitate și de colaborare între ANAT România, ANAT Moldova, Oficiul Național al Turismului, autorități, agenții și furnizorii locali de servicii.
Aproape două decenii au trecut de când jurnalistul scria despre un „pod de flori” turistic. În 2015, tema circuitelor comune revenea în prim-plan, iar în 2026, după infotripul „Redescoperă Republica Moldova”, perspectiva este mai aplicată: ideile trebuie transformate în programe concrete, cu servicii de calitate și rezultate comerciale măsurabile.
Republica Moldova nu este doar o destinație recomandată din motive sentimentale. Este o țară cu propriile sale atuuri, cu o identitate puternică și cu experiențe care merită descoperite.
Poate că adevărata reușită ar fi ca, peste alți zece ani, „podul de flori” să nu mai fie doar o metaforă, ci o rețea de circuite, parteneriate și experiențe turistice care să aducă mai aproape oamenii de pe ambele maluri ale Prutului.
Traian Bădulescu este jurnalist de turism, consultant în turism și specialist în comunicare. Este purtător de cuvânt al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), director „ANAT Media” și vicepreședinte al Clubului Presei de Turism – FIJET România.
Citiți întregul articol AICI